Gratin de croisante cu afine - la cuisine de charme
M-am intors recent de pe Valea Loarei. Mereu mi s-a parut o destinatie careia trebuie sa ii dedici mult timp si mai ales pentru care sa dispui de multa energie pentru a reusi sa iti faci macar o idee despre ceea ce inseamna aceasta zona, motiv pentru care am tot amanat o astfel de vacanta.
Insa acum vreo doua saptamani, cu harta in dinti, cosul de mancare in mana si bine documentata despre cel putin 8 castele pe care mi-am propus sa le vizitez, m-am incumetat spre leaganul limbii fraceze. Dar socoteala din targ nu s-a potrivit cu cea de acasa! La finalul vacantei am ajuns la modesta cifra de 4 castele bifate pe lista, bucurandu-ma in egala masura de zona, de peisajul rustic, de vremea frumoasa de care am avut parte si mai ales de mancarea regionala. Cred ca daca ai vrea sa le vezi pe toate, ai putea lejer petrece cateva saptamani pe acolo.
In cifre, lucrurile stau cam asa: 280 km in lungime de-a lungul Loirei, 750 km2 in suprafata, in jur de 300 de castele, toata zona fiind inscrisa in patrimonial mondial UNESCO. Majoritatea castelelor din regiune sunt construite in stil renascentist francez si va marturisesc sincer ca mi s-au parut minunate. Daca o vizita la Versailles poate parea coplesitoare, Valea pare mult mai usor de “digerat”.
Chambord, cel mai mare si impunator castel de pe Valea Loarei, a fost ridicat de François I in parte pentru a fi mai aproape de amanta sa, contesa de Thoury a carei proprietate se afla in apropiere. Dar nici Chaumont, Chenonceau (probabil printre cele mai frumoase), sau Villandry (detinand, cu siguranta, cele mai frumoase si intinse gradini) nu sunt mai prejos. Mai toate sunt frumos amplasate in domenii cu paduri de poveste si gradini extraordinare, aproape ireale. Daca poti sa faci exceptie de marea de turisti care vine sa le vada, ai de ce sa te bucuri aici in inima Frantei: interioare luxoase, arhitectura grandioasa, peisaje de tara, picnic pe malul Loirei, plimbari cu bicicleta, bagheta frantuzeasca “à l’ancienne”, branza, vin si mancare simpla si foarte buna.
Dar atentie: evitati sa mancati in centrele vechi, turistice ale oraselelor (de exemplu Tours sau Orleans) daca nu doriti sa aveti de-a face cu chelneri aroganti, nepoliticosi si mancare putina si scumpa, de o calitate indoielnica. Sfatul meu este sa va orientati catre boulangerie-ile si fromagerie-ile locale din care sa cumparati produse traditionale, sa le puneti in cosul de picnic alaturi de o sticla de vin rosee si sa luati masa in natura!
Am ajuns acasa cu Valea Loarei in suflet si cu dorinta de a pregati ceva traditional frantuzesc. Neavand in camara tot ce aveam nevoie m-am orientat catre un pudding de croissante inspirat dintr-o revista de gatit “a la francaise” careia i-am adus cateva modificari. Si pentru ca eu am gasit-o sub denumirea de pudding care suna extrem de englezesc m-am hotarat sa ii schimb numele in: gratin de croissante cu afine si migdale. O combinatie minunata din croisante crocante, faina si fulgi de migdale, oua, lapte si afine, toate trecute prin caldura cuptorului.
Pentru aceasta reteta aveti nevoie de:
- 5 croisante
- 1 cana de afine proaspete
- 4-5 linguri fulgi de migdale
- 2oua
- 190ml lapte
- 50ml frisca lichida
- 60gr zahar
- 2 linguri faina de migdale
- Un varf de nucsoara
- Semintele de la o pastaie de vanilie
Cum procedati:
- Se incalzeste cuptorul la 180 de grade
- Se rup croisantele in bucati si se aseaza intr-o tava termorezistenta unsa in prealabil cu unt.
- Intr-un vas se amesteca ouale cu laptele, frisca lichida, zaharul, faina de migdale, nucsoara si semintele pastaii de vanilie.
- Se toarna amestecul lichid in tava peste croisante.
- Se presara afine si fulgi de migdale si se da totul la cuptor pentru 20-25 de minute.
- Dupa ce se scoate din cuptor se mai presara deasupra afine proaspete si fulgi de migdale.
